Ne [re]întâlnim?

Sângele-mi aleargă fericit prin vene cu o viteză nebunesc de mare.Te văd, iar un fior puternic îmi face inima să bată nebună. Ochii tăi mă debusolează complet şi simt cum mă droghezi cu privirea-ţi mereu nemulţumită cu ce are. Chiar dacă pot să te privesc, mai am destul până voi ajunge la tine. Poate sunt fiinţe care stau în calea mea, dar clişeic aş putea gândi, măcar pentru o secundă că avem o legătură specială. Păşesc încet, dar sigur pe drumul acestei iubiri aparent fără viitor. Mintea mea aleargă în fiecare moment după tine, ştiai? Mă tot găndesc la o persoana diferită, la un alt tu.

Sincer, îmi place răceala ta. Mă provoacă să te cuceresc, să te înnebunesc cu iubirea mea, să te umplu cu mine. Nu eşti monoton şi cred ca te iubesc pentru asta. Părul tău de culoarea castanelor arse de focul puternic al soarelui, mă întâmpină  mereu fericit. Ritmul mersului tău pare, pe zi ce trece, un algoritm, din ce în ce mai complicat, pe care încerc să-l înţeleg de fiecare dată, dar care,  mereu ma surprinde cu ceva. Mereu. E ca şi cum corpul tău se răzvrăteşte, involuntar,  împotriva corpului meu, condamnându-mă la sentimente pentru tine. Mă obişnuieşti cu tine, cu locul acela, cu ora aceea, cu tot ce ţine de tine…şi de mine, acum.

Visez abătută la momentul cănd mâinile-mi curioase se vor cunoaşte timid cu ale tale. Când vom dansa cu falangele neexperimentate, unul în palma celuilalt, inconştient  dar într-un mod plin de sentiment. Atunci vom simţi  cum sufletele noastre fac dragoste pentru noi, cum ochii ni se vor secătui de iubire, dar cum cu un egoism caustic vom lua amândoi rezerve interminabile de iubire  din ei. Abia atunci vom ajunge la infinit şi ne vom întoarce, vom reveni şi ne vom întoarce, precum soarele si luna contrasteaza în apariţii.

Image

 

Iubirea noastra o să fie natura pe care o vom mistui de frumos, cea din care sufletele nefericite îşi fac rezerve interminabile de fericire, în care vom visa pana ce existenţa noastră va pieri. Ne vom opri din milă pentru buzele istovite ce simt atingeri atât de intense, precum  stropii de ploaie când ating nemiloşi şosele istovite de caniculă. Lividitatea chipurilor noastre va fi ceva tipic trecutului, precum au fost şi acele nefericiri.  Obrajii noştrii vor fi incălziţi de privirea prezentului cu un aer izbăvitor.

Splendid va fi totul, tu, eu şi sufletele noastre, în nebunescul lor dans. O să ne [re]întâlnim.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s